OMAGIEREA SATULUI ROMÂNESC

   În perspectiva anului 2019, declarat Anul omagial al satului românesc de către Biserica Ortdoxă Română, instituția noastră a organizat în ziua de vineri, 20 aprilie, începând cu orele 11, în sala de ședințe a Consiliului Județean Vaslui, lansarea unor albume etnografice, menite să omagieze, prin sunet și culoare, satul românesc. În ultimii ani, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale din Vaslui a început derularea a două proiecte de cercetare a universului rural: „Satul vasluian – tradiție și actualitate”, cu organizarea unor ateliere de fotografie, și editarea fonotecii arhivei de folclor „Vasile Adăscăliței”, care a aparținut fostei arhive a Seminarului de Folclor al Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, fondată de profesorul și etnologul Vasile Adăscăliței (1929-2007), care cuprinde un bogat material folcloric privitor la zona Vasluiului. Lansarea albumelor etnografice a avut loc în prezența unora dintre fotografii și primarii comunelor unde s-au desfășurat atelierele celui dintâi proiect, precum și, pentru cel de-al doilea proiect, cu participarea solistei Raluca Radu, care a interpretat vechi melodii din arhiva de folclor, cuprinse pe cele trei albume, înregistrate cu patru decenii în urmă pe bandă de magnetofon în diferite sate ale Moldovei, precum: Măi soldate roșior, Bate vântul vârfurile, Vălenaș, Nevasta vândută. Însă rezultatele celor două proiecte au fost prezentate atât în mediul online, cât și în presa scrisă, de către jurnalista Otilia Bălinișteanu și folcloristul Dan Ravaru, așa cum veți putea citi în continuare.

Pe cărările timpului. O radiografie fotografică a satului vasluian / On the paths of time. A photographic of Vaslui’s villages,  2018.

Otilia Bălinișteanu:

«Sunt încântată să pot anunța apariția unui volum cu valoare de document etnografic. Este vorba despre albumul „Pe cărările timpului. O radiografie fotografică a satului vasluian”, publicat la Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2018, coordonat de etnograful Lucian Lefter, de la Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui. Volumul este bilingv, traducerea textelor în engleză fiind realizată de Ana-Maria Rață.

Albumul a prins contur la finalul unui proiect ambițios, pe care Centrul vasluian l-a propus unui grup de fotografi locali – acela de a salva, prin imagine, ipostaze din satul vasluian, aflat pe o firavă linie de demarcație între două lumi: trecutul cu ritmul și rânduielile sale și prezentul aducător de noutate și, totodată, de confuzie în felul în care țăranul percepe lumea nouă și schimbările pe care aceasta le impune. Prilej pentru a surprinde această trecere a fost borna istorică a centenarului Unirii de la 1918.

Derulat pe parcursul anului 2017-2018, proiectul a însumat opt ateliere și tot atâtea deplasări în teren, în Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei și Dealurile Fălciului, zone ce desenează harta vechilor ținuturi Vaslui, Tutova și Fălciu, cele care, după împărțirea teritorial-administrativă din 1968, au alcătuit actualul județ Vaslui.

Am apreciat încă de la început acest proiect.

O dată pentru că instituțiile de profil, angajate în cercetarea ruralului pe diverse paliere (etnologie, statistică, sociologie), nu mai pot (din cauze financiare) sau nu mai știu (din comoditate) să încurajeze și să susțină munca adevărată, de teren, atât de utilă pentru o imagine realistă și coerentă asupra acestui spațiu identitar atât de abandonat. Iar Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui face acest lucru cu asupră de măsură și n-o să obosesc să repet asta de fiecare dată.

Apoi, pentru că proiectul în sine a fost o cale cu dublu sens de a sonda satul vasluian (în mic)/satul românesc (în mare) – prin ochii fotografilor, dar în scopurile riguros stabilite de etnografi. A rezultat astfel o arhivă de fotografii-document, ce suprind lumea satului la apus de timp, dar la răscruce de timpuri. O radiografie utilă și relevantă și pentru efemerul „azi”, și, mai ales, pentru eternul „mâine”.

Albumul proaspăt ieșit de la tipar e, dacă vreți, esență pură, document distilat. Gândit și din perspectiva Anului Centenar, suprinde o selecție de fotografii care vorbește, în primul capitol, despre Memoria Marelui Război, căci linia frontului, precum și efectivele armatei române au fost concentrate în satele vasluiene, în perioada de pregătire, iar urme au rămas peste tot: cruci, troițe, monumente funerare, fotografii îngălbenite, mărturii ale bătrânilor.

Cel de-al doilea capitol e o poveste iconică despre universul rural vasluian, așa cum l-au văzut „musafirii” fotografi: frust, nefardat, uneori brutal. Căci în acest album satul nu e pus „să șadă la poză”, ci „respiră” viu, în toate fațetele sale – cuviincios duminica, la biserică, bucuros să păstreze lada de zestre a bunicilor, iscusit în meșteșugurile cele vechi, murdar când vine de la câmp, înnoroiat la vreme de ploaie, sărăcăcios în căsuțele de paiantă, îngrijorat când e secetă, splendid în geografia cu care a fost hărăzit, cu bătătura plină de mocirlă, dar cu antena parabolică pe acoperiș, cu copii fără prea multe șanse, dar atât de fericiți în libertatea pe care le-o dă ulița nesfârșită.

Riturile, cu referire evidentă la sărbătorile de peste an și la sărbătorile legate de ciclul vieții (nuntă, naștere, moarte), ocupațiile și meșteșugurile (agricultură și creșterea animalelor, vinărit, apicultură, pescuit, lemnărit, fierărit, olărit, țesutul și cusutul), ulița satului, cu animația, cu tristețile și cu pulsul său, chipuri de oameni, arhitectura rurală – toate sunt prezente în imagini de o excepțională calitate tehnică, dar cu tot atâta valoare documentară.

Avem, așadar, de-a face cu o lucrare care aproape că stă în cadrele unei cercetări de tip antropologic. Iar o asemenea întreprindere n-ar fi fost posibilă fără o muncă susținută, de echipă - de la iscusita idee a managerului Centrului pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, Lucian Onciu, de a iniția acest proiect, până la grupul de fotografi vasluieni, coordonat de celebrul Sorin Onișor și orientați din punct de vedere științific, în zonele rurale, de etnograful Lucian Lefter.

Însă povestea relevată în filele albumului nu ar fi putut fi atât de armonios închipuită fără efortul greu de cuantificat al coordonatorului Lucian Lefter, pe care-l prețuiesc nu numai pentru „isprava” aceasta, ci pentru tot binele pe care-l face etnografiei din această parte de țară. Îi înțeleg strădania legată de album și grație experienței pe care eu însămi am trăit-o în perioada în care am pregătit volumul „Moldova bisericilor de lemn”. E infinit mai ușor să conduci un fir epic cu ajutorul textului, decât printr-o selecție din mii de imagini, pentru care-ți trebuie o memorie vizuală fantastică, o gândire aproape matematică și o stilistică anume în închegarea mesajului.

Sper că v-am dat suficiente motive să căutați acest album și să-l parcurgeți ca pe un paradoxal și inedit „hrisov” modern al lumii rurale. O lume care, așa cum stă scris în capitolul introductiv, „nu cu nostalgie, ci cu înțelegere trebuie privită”».

Fonoteca arhivei de folclor  „Vasile Adăscăliței”. Vol. 1 – Cântece de cătănie, „Măi soldate roșior”, 2017 (24 de piese); Vol. 2 – Cântece de dor și jale, „Bate vântul vârfurile”, 2018 (75 de piese); Vol. 3 – Jocuri și cântece bătrânești, „Asta-i hora din străbuni”, 2019 (254 de piese).

Dan Ravaru:

«Pentru zona Vasluiului, această arhivă are o mică poveste. În urmă cu 40 ani, când am venit la Centru, în 1979, aveam un număr de benzi de magnetofon cu culegeri de folclor realizate de mine și de Silvia Chiper-Ravaru. Atunci, am strâns tot materialul, l-am dus profesorului Adăscăliței, la Iași, iar acum, înregistrările realizate cu peste 40 ani în urmă au revenit la Vaslui odată cu arhiva profesorului Vasile Adăscăliței. Țin să mai menționez că, deși în județul Vaslui au existat deosebite preocupări pentru folclor la începutul secolului XX, când la Bârlad apărea revista „Ion Creangă”, a urmat o lungă perioadă de dezinteres.

Atunci când făceam culegeri, a trebuit mai mult timp ca oamenii să-și deschidă sufletele. La început, încă îi auzem șoptind „ăștia sunt de la Securitate”. Mai târziu, și-au deschis sufletele și actualmente avem la dispoziție o mare varietate de creații populare din toate domeniile. De obicei, avem de-a face cu folclorul muzical. De aceea, volumele editate de Lucian Valeriu Lefter sunt formate atât din text, cât și din înregistrarea muzicală pe CD. Este foarte bine așa, deoarece notația muzicală nu este accesibilă decât pentru puține persoane, iar în cazul folclorului poate fi îndoielnică. Profesorul Vasile Adăscăliței a dat într-o zi o melodie înregistrată la caval la trei specialiști în muzică din Iași. Fiecare a notat-o altfel... Deoarece până acum s-au publicat puține culegeri, s-a creat și falsa impresie că județul Vaslui nu ar avea folclor, ceea ce este total neadevărat, din contra, avem un bogat folclor muzical, cu particularități care îl disting de celelalte zone folclorice ale regiunii și chiar de cel din restul Moldovei.

Cel dintâi volum se cheamă „Măi soldate roșior” și cuprinde piese înregistrate despre Primul Război Mondial, unele dintre ele chiar de la participanți ai evenimentelor de atunci. În literatura de specialitate este amintit adesea cântecul „Măi soldate vânător”, care este caracteristic pentru alte zone, iar aici se folosește termenul de roșior deoarece la Bârlad au fost câteva regimente de cavalerie, cel mai cunoscut pentru faptele sale fiind „2 Roșiori”. Astfel, se explică frecvența cântecelor. Având această tematică, personal am cules peste șase variante, dar mai sunt și altele. Cântecul evocă moartea unui luptător undeva în munți, iar la moartea sa, la fel ca în Miorița, participă întreaga natură, fapt semnificativ pentru misiunea magică în care omul, animalul, plantele, mineralele alcătuiau un singur tot și se completau unele pe altele.

După acest volum dedicat, în mare parte, Primului Război Mondial, urmează cel intitulat „Bate vântul vârfurile”, alcătuit, în primul rând, din doine și alte cântece legate de singurătate, stări sufletești aflate la limită, de norocul pierdut, aici „noroc” având sensul etimologic de „soartă”. Peste tot domnește dorul, un sentiment specific românilor, cuvântul neavând echivalențe în alte limbi. Nici aici nu lipsesc cântecele de cătănie pe care eu le-aș numi de viață militară, termenul de cătănie fiind specific Ardealului. Vom întâlni aici versuri despre al Doilea Război Mondial. Este evocat Cotul Donului, locul unde și-au pierdut viața zeci de mii de români în încleștările din apropierea Stalingradului.

Cel de-al treilea volum este mai senin, titlul său fiind „Așa-i hora din străbuni”. Vom întâlni aici cântece, strigături și, mai ales, melodii ale jocurilor populare, dar nu vor lipsi nici creațile epice, balade tradiționale sau cântece legate de ultimul război, amintind cele trei puncte dureroase din războiul nostru din răsărit: Odessa, Stalingradul și, din nou, Cotul Donului. În totalitatea lor, cele trei volume oferă un repertoriu excepțional de bogat, tocmai aici cred că trebuie subliniată importanța apariției acestor volume, mai ales a CD-urilor, ca o posibilitate de îmbogățire a repertoriului formațiilor de folclor, care a suferit influențe nefaste în ultimul timp. Dacă instrumentiștii, fiind profesioniști de obicei, păstrează ceea ce este mai important din folclor, îl respectă, deși mai amestecă stilurile regionale și adaugă „floricele”, prestația soliștilor vocali este din ce în ce mai slabă. Nu se mai ține seama de legile fundamentale ale folclorului, care sunt oralitatea - nu se folosește un text scris, anonimatul - nu există autor de text, și sincretismul - adică interpretarea trebuie însoțită de costumații adecvate. În loc să păstreze textele tradiționale, soliștii, folosesc „opera” așa numiților textieri care amestecă versuri din folclor cu ale lor proprii, care nu au nicio valoare, și mai adaugă nume de localități după originea solistului respectiv. Este foarte trist că nu se ia nicio măsură. De exemplu, dacă falsifici bani, esti pedepsit. Dacă furi versuri de la alți poeți, ești acuzat de plagiat, dar dacă furi din folclor muzică sau versuri, ești plătit pentru asta. De aceea, volumele editate de Lucian-Valeriu Lefter sunt foarte utile, dacă își vor găsi calea către interpreți. Este adevărat, aceștia merg după legea „ce se cere”, adică ce vrea publicul. Însă trebuie să reamintim că publicul trebuie și el educat. Trebuie să începem ușor să facem ca în repertoriul soliștilor să introducem treptat câte o melodie tradițională până publicul se obișnuiește cu muzica mai veche, iar repertoriul ochestrelor să păstreze ce este mai valoros atât direct din culegeri, cât și prelucrări realizate de mari maeștri».

Foto: Liviu Buculeasa, Constantin Simionică, Ioan Toderașcu.

Cele mai importante evenimente

  • Bienala Umorului ,,Constantin Tănase” Ediția a XXIV-a, 2 – 9 octombrie 2016 +

    1. Gala teatrelor de comedie Organizată de Centrul Culturii Tradiționale, gala teatrelor de comedie s-a desfășurat la Casa de Cultură Read More
  • Oua incondeiate 2016 +

    Save Read More
  • Ouă încondeiate. Icoane - Ediţia a XI-a, 2014 +

    Desfăşurat în perioada 12-13 aprilie, 2014, de Florii, târgul de ouă încondeiate și icoane s-a desfășurat în foaierul Casei de Read More
  • Târg de ouă încondeiate. Icoane-Ediția XIII-a, 23-24 aprilie, 2016 +

    În zilele de 23 și 24 aprilie, 2016, de Sfântul Gheorghe și de Florii, în Centrul Civic din Vaslui s-a Read More
  • Ouă încondeiate. Icoane - ediția a XIV-a +

    De Florii, în perioada 8-9 aprilie 2017, în Centrul Civic din Vaslui s-a desfășurat cea de-a XIV-a ediție a târgului Read More
  • 1
  • 2

Populare

  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 8: 16-17 DECEMBRIE 2017
  • APLICAŢII ETNOGRAFICE: Pădureni, 26-28 iunie 2014
  • Concurs de Fotografie ,,Ipostaze etnografice - Datini și obiceiuri de iarnă”
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 1: 3-5 FEBRUARIE 2017
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 2: 10-12 MARTIE 2017
  • SATUL VASLUIAN - TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 3: 5-7 MAI 2017
  • Satul vasluian – tradiție și actualitate Expoziție de fotografie
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 4: 9-11 IUNIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 5: 6-8 IULIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 6: 21-24 SEPTEMBRIE 2017
  • SATUL VASLUIAN – TRADIȚIE ȘI ACTUALITATE. ATELIER DE FOTOGRAFIE. CONCURS 7: 27-29 OCTOMBRIE 2017

Tema principală a ultimului atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian Tradiție și actualitate”, desfășurat în perioada 16-17 decembrie 2017, a fost dedicată datinilor specifice Crăciunului și Anului Nou. Grupul de fotografi a mers în comuna Cozmești, în satele Bălești (reședința comunei), Cozmești și Fâstâci, cu sprijinul primarului Hristache Sima. Mănăstirea Fâstâci, construită de Mihai vodă Racoviță la 1721, recent restaurată, reprezintă un important monument istoric al județului Vaslui, alături de care se află bisericile de lemn din Bălești și Cozmești. Meșteșugul fierăritului se mai păstrează la Fâstâci, locul unde activează și o fanfară de veche tradiție lăutărească, urmașii robilor mănăstirești.

Read More

Atelier de măşti pentru Anul Nou, costume tradiţionale şi dansuri populare

Păstrarea şi transmiterea tradiţiilor populare a reprezentat tema Aplicaţiilor etnografice: atelier de măşti de Anul Nou, costume tradiţionale şi dansuri populare, desfăşurat în cadrul unuia dintre programele Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Vaslui: Coordonarea şi monitorizarea activităţilor căminelor culturale, caselor de cultură şi centrelor culturale.Atelierul s-a desfăşurat în perioada 26-28 iunie 2014, la Centrul Cultural din Pădureni, cu sprijinul Primăriei Comunei Pădureni şi a edilului acesteia, Temistocle Diaconu; responsabil cultural: Andreea Gheorghiu.               

Read More

În perioada 1-23 decembrie 2016, la Vaslui s-a desfășurat Concursul de Fotografie ,,Ipostaze Etnografice – Datini și obiceiuri de iarnă”, ediția I, cu prilejul celei de-a XXXV-a ediții a festivalului ,,Datini și obiceiuri de iarnă”, cu următoarele etape: 1-16 decembrie – înscrierea lucrărilor; 18 decembrie – realizarea fotografiilor în cadrul festivalului; 19-21 decembrie – primirea lucrărilor; 22 decembrie – jurizarea lucrărilor; 23 decembrie – premierea lucrărilor, cu participarea prof. univ. dr. Matei Bejenaru.

Read More

În perioada 3-5 februarie, 2017, s-a desfășurat primul atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 35 de fotografi. Prima zi a fost dedicată aplicațiilor teoretice: compoziție - încadrare - folosirea luminii. În următoarele două zile, sâmbătă și duminică, grupul de fotografi s-a deplasat pe itinerariul: – Tanacu (sat) – Muntenii de Sus (sat și biserica de lemn) – Satu Nou Solești (muzeul etnografic, șezătoare) – Solești (fierărie) – Știoborăni (sat și biserica de lemn) – Miclești (sat) – Mănăstirea Movila lui Burcel. Fiecare participant și-a selectat până în 20 de fotografii pe care le-a postat pe facebook, atât în grupul Pe coclauri vasluiene, cât și în Centrul Culturii Tradiționale Vaslui, însumând peste 520 de imagini.

Read More

 

În perioada 10-12 martie, 2017, s-a desfășurat cel de-al doilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 40 de fotografi.

Read More

În perioada 5-7 mai, 2017, s-a desfășurat al treilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian – Tradiție și actualitate”, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, sub coordonarea lui Sorin Onișor, cu participarea a 37 de fotografi.

Read More

Proiectul ,,Satul vasluian - tradiție și actualitate, inițiat de Centrul Județean pentru Conservarea Culturii Tradiționale Vaslui, cu sprijinul Consiliului Județean Vaslui, a continuat cu cea de-a treia expoziție de fotografie, în perioada 12 iulie - 2 septembrie, 2018, la Palatul Culturii din Iași, în sălile Muzeului Etnografic al Moldovei. Vernisajele expozițiilor precedente, din 15 ianuarie și 31 martie, 2018, au avut loc la Vaslui, cu fotografii din atelierele primei jumătăți a anului 2017. Expoziția de la Iași reprezintă a sinteză a tuturor atelierelor, din 2017 și 2018.

Realizate de fotografi vasluieni în cadrul atelierelor coordonate de Sorin Onișor, în cursul anului 2017, și continuate în acest an, independent, fiind străbătute 40 de comune ale județului, cu satele componente, de către un grup de 35 de fotografi, lucrările surprind, în 68 de instantanee fotografice, oameni și locuri, meșteșuguri și obiceiuri de ieri și de azi, din satele vasluiene.

 

Read More

Al patrulea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian - Tradiție și actualitate s-a desfășurat perioada 9-11 iunie 2017, cu participarea a 20 de fotografi, în comunele Zăpodeni (cu Telejna, Butucăria și Uncești), unde au fost vizitate case vechi (două case din lemn, din Zăpodeni, se află la muzeele în aer liber de la București și Golești-Argeș), beciuri de piatră, biserica de lemn, conacul Lambrino, meșteri dogari, fierari, cojocari, stână; Vulturești (cu Buhăiești), unde se remarcă muzeul școlii înființat de profesorul universitar Mircea Ciubotaru, și biserica de lemn din Buhăiești; Lipovăț (cu Chițoc și Căpușneni), cu case împodobite cu broderii din lemn, beciuri de piatră, biserica de lemn, meșteri lemnari și fierari, prisacă; Costești (cu Chițcani și Pârvești), cu mănăstirea de lemn de la Pârvești și Podul Doamnei (monument istoric).

Read More

Cel de-al cincilea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian - Tradiție și actualitate s-a desfășurat în perioada 6-8 iulie 2017, cu participarea a 18 de fotografi, în zona orașului Murgeni, obiectivul principal fiind Valea Prutului, cu satul și lacul Cârja. Dintre obiectivele urmărite: case vechi acoperite cu stuf, vechea biserică construită din paiantă (lemn și lut), printre puținele de acest fel din județul Vaslui, meșteri fierari, dar, mai cu seamă, pescuitul și peisajul specific văii Prutului.

Read More

Tema principală a celui de-al șaselea atelier de fotografie din cadrul proiectului Satul vasluian Tradiție și actualitate”, desfășurat pe teren în perioada 21-24 septembrie 2017, a fost dedicată culesului viilor din podgoria Hușilor, alături de obiectivele obișnuite: meșteri fierari și lemnari, arhitectura țărănească ș.a. Cercetarea etnografică s-a desfășurat în comuna Bunești-Averești, cu sprijinul primarului Vasile Tărăgan, în satele Averești, Roșiori, Bunești și Tăbălăiești, fiind vizată Crama Averești, cu conacul, vechiul beci din secolul al XIX-lea și moara de la 1910, care au aparținut familiei proprietarului Ștefan Negruzzi.

Read More

Atelierul de fotografie din cadrul proiectului “Satul vasluian – tradiție și actualitate”, din perioada 27-29 octombrie 2017, s-a desfășurat în comuna Hoceni (în satele Hoceni, Șișcani, Tomșa, Oțeleni și Barboși), situată în arealul văii Elanului, în fostul ținut Fălciu, în comuna Dumești (în satele Dumești, Dumeștii Vechi și Schinetea), aflată pe cursul superior al râului Bârlad, precum și în satul Țibăneștii Buhlii, cea mai veche localitate din județul Vaslui, atestată documentar la 1399, din comuna Băcești.

Read More